Categorii
Informatii

Informatii utile pentru agricultori

Pentru a putea realiza o agricultură eficientă cu produse de calitate și volum este nevoie de surse corecte de informare și perfecționare. Am descoperit materiale de calitate și foarte utile în Revista Fermierului.

Toate secțiunile din această revistă au materiale minunate, iată și preferatele mele:

  1. Secțiunea Din ferma-n fermă unde găsiți experiențe prin care au trecut fermierii români, unele fericite, altele mai puțin fericite dar toate pot oferi o lecție foarte bună pentru viitor.
  2. Secțiunea Horticultură cu multe sfaturi privind cultura și ameliorarea pomilor și arbuștilor fructiferi, viței de vie, legumelor și florilor precum și vinificarea strugurilor și tehnologia prelucrării produselor horticole, conservarea plantelor, întreținerea solului dar și știri privind subvențiile de la stat, legi pentru agricultură, asocieri, efectele vremii, accesul producătorului către desfacere.
  3. Secțiunea Tehnica Agricolă unde se găsesc informații despre utilaje agricole, irigații, semințe, utilaje produse în România.
  4. Secțiunea Satul Românesc cu articole care prezintă viața de la țară cu învățământul agricol, tradițiile, afacerile de familie, produsele tradiționale.

Recomand și un articol recent despre apariția noului coronavirus și efectele asupra agriculturii românești, se prezintă detaliat cum acest inamic invizibil a scos la iveală toate problemele cumulate în ultimii 30 de ani dar și existența unor soluții pentru rezolvarea problemelor care încă nu sunt aplicate.

Informatii utile agricultori - Revista Fermierului

Categorii
Informatii

Produse din pamantul tarii

Având bunici la țară mergeam acolo în fiecare vacanță de vară, îmi petreceam majoritatea vacanței de vară într-un mediu cu aer curat și alimentație sănătoasă, bineinteles participam si la muncile agricole. După Revoluție, țăranul român a primit înapoi pământul, si logic că nimeni nu a primit și utilaje mecanizate, așa că munca agricolă trebuia făcută manual și plătind la nevoie pe cineva cu un tractor, plug, combină, caruta, etc.

Când mergeam la țară în vacanță, îmi ajutam bunicuța care era foarte harnică și cu toate că era singură (văduvă de veteran de război) nu concepea să rămână pământul nemuncit, ba chiar era printre primii din sat în privința finalizării etapelor agricole de la câmp. Eu o ajutam la prășit porumbul, la prășit cartoful, la prășit sfecla de zahăr, la cosit (preparam si mancam, direct de pe câmp, porumb și cartofi copți). La casa bunicilor tăiam lemne, aduceam găleți de apă de la fântână, o ajutam pe bunica la muncile din grădina cu legume (roșii romanesti, castraveți, mărar, pătrunjel, ceapă, usturoi romanesc, leuștean, cartofi, vinete, fasole) … și ce ciorbe si tocanite făcea bunicuța cu acele legume, și acum simt gustul și mirosul, parcă erau magice, dar ce nu făcea bunicuța cu mâinile ei frumoase, crăpate de la muncă dar pline de lumină. Avea bunica găini, rațe, gâște, un porc … ajutam să le dea de mâncare sau să le facă curat în coteț, mergeam și cu vaca la păscut dar din păcate după ce a murit bunicul nu a mai putut să țină și vaca (cu vreo 2 ani înainte de Revoluție). Mai tăiam câte un pui și ieșea o supă delicioasă cu tăiței preparati de bunicuța cu făină din grâu recoltat, și tot din aeasta faina plamadea și cocea la cuptorul cu lemne tot felul de colaci, cozonaci, cornulețe, prăjituri cu mere. Aveam și vreo 3 oi date la stâna din sat, de acolo primeam brânză de oi, urdă, caș. Mă aștepta bunicuța de dimineață cu mâncare de cartofi din grădină, mămăligă (lapte fiert în ciaunul unde se gătea mămăliga inițial, apoi se rădea ciaunul, ieșea un fel de „lapte cu cereale” dar mult mai gustos și sănătos) și ouă proaspete de tara (prăjite sau fierte) de la găinile noastre, bunicuța bea și câte un ou proaspăt crud în fiecare dimineață, nu știu cum reușea dar zicea că-i foarte bun pentru sănătate. Desertul îl luam direct din grădină – vișine, mere sau prune direct din copac, zmeură, coacăză, căpșuni (aveam un soi care rodea de doua ori pe an) din grădina de lângă casă, mazăre sau bob tot direct din grădină, totul proaspăt și pe loc… nu mai era timp de spălat, erau spălate suficient de ploaie, de mama natură. Și nu a existat să fiu bolnav, a mi-am luxat laba piciorului, nu mai puteam să calc pe el de durere, că am făcut patinaj pe un derdelus improvizat pe iarbă data cu apa si cu săpun, dar m-a „reparat” o vecină mai în vârstă, cu niște leacuri băbești și masaj cu untură de gâscă, în 3 zile eram ca nou. Apoi aveam treabă în pădurea din capul satului, după lemne pentru foc sau mergeam la plimbare după ciuperci, mure, fragi … aer curat, pădure mare și deasă (în 2015 am găsit doar copacii de pe marginea pădurii, în interior totul era tăiat, m-a luat plânsul instant). Sunt multe de povestit, si plecam in lacrimi spre Bucuresti la finalul vacantelor de vara lasand in urma bunicuta si meleagurile Bucovinei.

Munca pământului nu este o rușine, iar pământul românesc este foarte bogat și dă roade minunate. Cel mai sănătos este sa consumăm legume și fructe direct din gradină, cereale de pe ogoarele țării, și toate acestea să le cumpărăm de la oamenii din provincie care muncesc cu greu pământul țării, sa alegem produse naturale de la tarani. Din păcate țăranii români după Revoluție, din lipsa de informare și de frica fostei „colectivizări”, nu au știut să se unească sub forme de asociații, cooperative sau ferme ca să aibă un volum mare de producție, sa construiasca sere pentru o productie constanta. Dar în prezent, treptat, treptat lucrurile încep să funcționeze, poate si datorita faptului ca multi s-au intors de la munca din occident de unde au revenit cu bani si experienta. Mâncarea sănătoasă este viitorul, mâncare realizată cu recolte din pământul țării de la producatori romani – sa-i sustinem alegand produsele romanesti de pe raftul supermarketurilor!

Categorii
Informatii

Produse naturale de la tarani

Am multe neamuri în provincie, în nordul României, mai exact în Bucovina, bunica a avut nouă frați, toți foarte harnici și cu credință în Dumnezeu. Îmi aduc aminte că veneau în București să-și vândă produsele agricole în Piața Moghioroș, Piata 13 Septembrie sau Piața Obor. Aveau la vânzare cartofi (defapt erau niște cartofi românești imenși probabil de asta le spuneau „barabule”), varză murată și castraveți murați. Eu eram micuț, în primele clase de școală, dar țin minte cum veneau seara cu mâinile negre și crăpate după o zi de muncă la piață, mătușa (sora bunicii mele) avea picioarele umflate, cu varici iar eu o ciupeam să o necăjesc dar ea tot mai avea putere să râdă, să-mi dea o ciocolată și să petreacă puțin timp cu mine.

Treaba cu agricultura pentru țăranii harnici a mers bine înainte de Revoluție și apoi câțiva ani după Revoluție. Apoi, treptat, treptat, țăranul român a fost îndepărtat de la tarabă, unde au pus monopol tot felul de „samsari”. O perioadă au mai putut vinde en-gros la un preț acceptabil dar după apariția supermarketurilor cu marfă de import, țăranul producător român a fost constrâns să ajungă la sapă de lemn. Cu agricultura nu se mai putea face profit, ba chiar reușeai cu mare greu să-ti amortizezi cheltuielile. Prin martie 2015 am întrebat unul dintre unchii mei care venea în trecut cu marfă în piețele din București, cum mai merge treaba cu agricultura, mi-a spus că abia a vândut „din poartă” și en-gros cu 40 de bani kilogramul de cartofi ca să nu se strice, iar eu știam că în perioada respectivă la piață cartofii erau minim 4 lei pe kilogram, de zece ori mai scumpi, deci cine facea profit, se ducea oare profitul acolo unde era munca grea, munca pământului!?

Apoi am întrebat băiatul altui unchi cum merge treaba, și mi-a povestit că a construit un solar și a cultivat roșii românești. A avut niște roșii extraordinare, dar nu a avut punct de desfacere, nu a fost primit de supermarketuri (supermarketurile vând marfa din țările lor) iar din poartă a vândut foarte greu deoarece a apărut o concurență nocivă de la tot felul de vecini, falși țărani agricultori, care expuneau pe la porțile lor roșii foarte mari și aspectoase care defapt erau cumpărate din comerț, nu erau roșii naturale de grădină sau solar. Până la urmă unchiul meu a făcut suc de roșii și bulion, ca să nu se strice roșiile. A început să vândă sub această formă, ba chiar a dat câteva borcane pe la cunoscuți cărora le-a spus ca să plătească doar dacă le place. Spre surprinderea sa, se pare că a primit și câteva reclamații, mai exact faptul că bulionul nu colorează așa de bine ca cel din comerț!!! Păi cum, când el a crescut roșiile doar cu îngrășământ natural de la oi, le-a stropit doar cu o soluție din urzici plus alte ierburi naturale, toată atenția la creștere, ca să rezulte un produs foarte sănătos, în primul rând familia lui este primul consumator. Din păcate consumatorul român, mai ales orășeanul, are o mentalitate deformată, nu mai știe ce înseamnă gust, ce înseamnă miros, ce înseamnă textură, ce înseamnă natural, pentru el contează aspectul exterior dar este extrem de important să mâncăm sănătos, să mâncăm produse crescute din pământul țării. I-am spus că trebuia să-i trimită să cumpere niște galos roșu de ouă, să se dea pe limbă și unde vor, să se coloreze pe săturate. Acest unchi are și o seră, până la urmă a spus că preferă să cultive cantități de legume doar pentru familie. I-am spus că voi face un magazin online, să-l ajut să vândă produsele, dar a spus că deja este prea bătrân, nu mai are entuziasmul tinereții, copiii sunt la oraș, dacă se baza doar pe agricultură nu mai realiza nimic în viață și că a avut noroc de meseria lui de bază și anume confecțiile din piele.

Așa că eu, în prezent, ambiționat și de o potențială criză de alimente provocată de efectele noului coronavirus, am decis să accelerez realizarea unei platforme online pentru a ajuta expunerea țăranilor harnici și cinstiți, expunerea producătorilor români care oferă produse naturale și de calitate. Având în vedere că producătorii serioși sunt ocupați cu munca agricolă am realizat un formular producător simplu și rapid pentru a facilita înscrierea pe acest site.

Categorii
Informatii

Publicitate gratuita pentru producatorii romani

Producătorii români se pot înscrie cu produsele oferite – foarte simplu, rapid și complet gratuit. Țăranul român pe lângă lipsa utilajelor agricole, lipsa sistemelor de irigații, lipsa de informare corectă privind posibilitatea de asociere și lipsa multor necesități, după ce reușește cu multă muncă și multe sacrificii să culeagă recolta, are o problemă critică, problema este lipsa de expunere care înseamnă imposibilitatea să-și vândă produsele. În acest fel producătorul este constrâns să vândă produsele la un preț extrem de mic ba chiar o parte din produse rămân nevândute și se strică. În acest ritm țăranul producător român abia poate să-și amortizeze cheltuielile și este împins să lase pământul nelucrat sau chiar să-l vândă la un preț de nimic. În vederea susținerii producătorilor români, punem la dispoziție această platformă online, ca să ajutăm țăranul român harnic și iscusit cu publicitate complet gratuită. Accesați formularul producătorului, completarea se realizează extrem de simplu, în doar câteva secunde.

Categorii
Informatii

Produse romanesti si producatori romani

Sunt un sustinator al produselor românești și producătorilor români. Este foarte important pentru economia românescă și pentru sănătatea noastră să cumpărăm și să consumăm produse românești.

De foarte mult timp m-am gândit cum să ajut producătorul român sau mai exact țăranul român care a fost împins în ultimii treizeci de ani să ajungă cu agricultura la sapă de lemn. Având în vedere evenimentele generate de noul coronavirus și criza alimentară care s-ar putea să urmeze am decis să accelerez realizarea unei platforme online pentru a veni în ajutorul producătorului și consumatorului român.

Că este vorba de o simplă gospodărie agricolă, o ferma agricolă, o asociație agricolă sau o cooperativa agricolă, toți sunt invitați să se înscrie pe această plaformă cu produsele oferite. Procedura este foarte simplă și complet gratuită. Astfel, producătorul român va avea expunere, ca să poată fi ușor contactat direct de consumatorul final sau de către magazine sau chiar supermarketuri.